Care sunt temerile care va impiedica sa actionati, sa excelati, sa performati din punct de vedere profesional si personal? Luati o foaie de hartie si un creion va rog, da, acum. Articolul poate astepta 3 minute pentru a va mobiliza si a scrie tot ce va vine in minte,  frici, temeri, ceea ce va inhiba, va blocheaza, va imobilizeaza in loc sa actionati!

Acum ca ati terminat lista (am incredere, altfel nu are rost sa cititi mai departe acest material), aflati, daca inca nu stiati, ca foarte multi dintre oameni au frici comune cu voi.

Iata cateva dintre cele mai des intalnite temeri pe care Jeff Keller le enumera in cartea “Atitudinea este totul”:

1. Frica de a vorbi in public (se stie ca este cea mai des intalnita, mai des ca frica de moarte). Cei mai multi oameni sunt ingroziti sa prezinte sau sa vorbeasca in fata altor oameni.
2. Frica de a fi respins, de a auzi cuvantul “NU”(la parerile si ideile tale).  Aceasta frica este intalnita mai ales in randul persoanelor care lucreaza in domeniul vanzarilor.
3. Frica de a schimba vechiul serviciu sau de a incepe propria afacere. Exista atatia angajati nemultumiti dar se tem sa faca ceva in legatura cu acest aspect!
4. Frica de a da “vesti proaste” managerilor sau directorilor.
5. Frica de a vorbi cu persoane din pozitii ierarhice superioare. Multi angajati noi, chiar si manageri sunt ingroziti sa vorbeasca cu directorii – de frica sa nu spuna lucruri stupide.
6. Frica de esec (profesional, in dragoste, investitii materiale si sentimentale)

Insa am decis sa vorbesc despre schimbare intr-o maniera pozitiva. Mai specific ma voi referi mai ales la schimbarile din viata noastra profesionala, care implicit determina si implica schimbari personale.

Problema multora atunci cand vine vorba de schimbare in viata lor pleaca de la faptul ca vedem schimbarea, din cauza fricilor firesti care apar odata cu gandul sau nevoia acesteia, din cauza incertitudinilor evidente, efectului turmei (actionam cum actioneaza cei de langa noi), lipsei de idei, zonei de confort (eu ii zic zona de leneveala) si a multor altor motive –  ca pe un lucru infricosator, negativ, cu potential prea mare de risc ca sa ni-l asumam.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Eu recunosc! Si mie mi-e frica de schimbare uneori!

1. Intr-o prima faza – constientizand nevoia de schimbare (este cel putin o nevoie intr-o prima faza) aceasta este insotita de un “melanj” intre toate acele lucruri mentionate mai sus.
2. In a doua faza devine un melanj intre curiozitate si frica.
3. In a 3-a faza deja (dupa rationalizare si observarea reactiei firesti de frica) aceasta dispare si intervine provocarea. Insa acest lucru poate fi valabil doar pentru mine. E doar o perspectiva.

Ce vreau sa spun este ca faptul cum privim si actionam legat de schimbarile pe care suntem nevoiti sau ezitam sa le facem este o consecinta in primul rand a atitudinii pe care o avem in acel moment si decisiv pentru a ramane intr-una din cele 3 faze de mai sus.

Am observat ca in general, reticenta mea le schimbare intervine atunci cand atitudinea pe care o am este una negativa.

Insa stii care este vestea buna? Atitudinea ne-o putem schimba mult mai usor decat propria personalitate, o putem daca nu schimba, controla. Constientizarea starii pe care o am ma face sa actionez in directia ei, implicit intr-o prima faza, a schimbarii atitudinii  :) in una pozitiva, mai deschisa.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Am fost nominalizata si premiata de curand datorita proiectului “Excelez” initiat in acest an impreuna cu Oana Badea, Teodora Zorica, Nona Rusu – cu ocazia campaniei Avon, “125 de femei pentru schimbare”, unde a fost un prilej pentru mine sa cunosc si alte atitudini pro-schimbare.Atitudini ale unor femei pentru care schimbarea a adus in final prin actiunile si proiectele lor beneficii societatii si au infrumusetat si influentat lumea care le inconjora.  Schimbarile noastre pot produce schimbari pozitive si in viata celor care ne inconjoara cand actionam.

Ce implinire frumoasa, ideala as zice!

Am citit multe dintre povestile lor  iar argumentul schimbarii are un numitor comun  - o atitudine pozitiva, perseverenta si puternica.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Se spune ca initiativa nu este deajuns pentru a produce o schimbare si a resimti efectele ei. Si se mai spune ca avem nevoie de un plan. Oare?

Personal nu cred ca avem nevoie neaparat de un plan, ci doar de actiuni concrete. Daca simti ca un plan te-ar ajuta, go for it, bineinteles atat timp cat nu este doar o initiativa si ramai la stadiu de plan.

De curand am cumparat o carte cu gandul sa o fac cadou cuiva anume, cu dedicatie . Se numeste “Atitudinea este totul”  ~ Jeff Keller si bineinteles ca m-am apucat sa o citesc mai intai eu. M-a facut sa vad reticenta la schimbare (desi nu despre asta se vorbeste in carte) a mea si a oamenilor care ma inconjoara, dintr-o alta perspectiva, cea a atitudinii si de aici si conexiunile care m-au determinat sa scriu acest material.

Te invit sa raspunzi la o intrebare simpla! Ce se poate intampla, in cel mai rau caz, cand iei decizia de a face o schimbare, in viata ta profesionala de exemplu si sa actionezi in acest sens? Iti spun eu: sa esuezi. Dar de la a esua la a regreta e o chestiune pur de atitudine pentru ca, de cele mai multe ori lucrurile care ne aduc suferinta ne educa sau reprezinta provocari si lectii, dupa cum spunea Benjamin Franklin.

Se spune ca situatiile nefavorabile ne descopera potentialul ascuns. Esecul poate fi cel mai bun lucru care ti se intampla in acel moment pentru ca vei invata. Vei invata ca schimbarea presupune risc, presupune perseverenta, presupune invatare, presupune atitudine.

Si apoi obstacole sunt peste tot – si tot atitudinea ne ajuta in a le “aborda” si face fata lor.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Cea mai des intalnita forma de manifestare a “reticentei la schimbare” – o vad  adesea in amanarea unor decizii implicit in lipsa de actiuni concrete in a-ti atinge scopurile. Oare cati dintre voi sau din oamenii care ii cunoasteti isi asuma usor o decizie si un angajament sau sunt pregatiti sa o faca in acest moment?

Cum spunea Rodica Obancea, AMANAREA e boala grea.DAR stii ce este si mai grea? O atitudine negativa la nesfarsit, in fata schimbarii, in fata oamenilor de langa tine, in fata noilor proiecte, in fata ta.

In final vreau sa inchei cu cateva citate despre schimbare ale catorva dintre cele “125 de femei pentru schimbare”, observand atitudinea lor in fata schimbarii, vietii.

• “Tuturor celor care viseaza la o schimbare in bine in viata lor, le-as spune sa nu astepte schimbarea din exterior. Sa-si asume propriul proces de transformare. Sa aiba incredere in ei si in puterea lor de a (se) transforma. Nu exista limite.” Elena Francisc ~ Terapeut si Editor
• Tuturor celor care viseaza la o schimbare le-as spune ca daca au un vis cu siguranta au si toate resursele pentru a-l realiza. Sa aiba incredere in ei! Pot realiza absolut tot ce isi doresc daca isi asuma responsabilitatea pentru viata si directia pe care au ales-o si actioneaza in aceasta directie!” Simona Gherasim ~Women’s Success Coach si Fondator LS 
  
• “Oricare ar fi circumstantele in care traiesti- traieste astfel incat atunci cand vei privi inapoi la viata ta, sa nu iti para rau de nimic, sa nu ai ce sa iti reprosezi cu privire la vorbe, fapte, atitudini. Sa faci alegerile cele mai bune pe care le poti face in imprejurarile respective si sa perseverezi in a merge inainte fiindca, la un moment dat, rezultatele bune vor apare si vor fi cu mult peste orice asteptari.” 
  

  Oprea Paula ~ Presedinte Asociatia “Compassion & Care”

  Poti citi povestile a 125 de femei pro schimbare aici . 

Fericita ca am putut contribui alaturi de colegele mele la o schimbare prin proiectul Excelez, cu drag si intotdeuna pro-schimbare,

Adelina

Webinarul a fost gratuit cu inscriere in prealabil, anunturi din ora in ora inainte sa inceapa – si asta a fost important pentru mine pentru ca webinarul incepea la 4 dimineata ora Romaniei.

Personal, “am gasit” lucruri interesante spuse simplu. Mi s-a parut ingenios si curajos modul lui de a-si face publicitate si implicit a-si vinde serviciile dintr-un curs gratuit despre cum sa faci bani facand ceea ce iti place (la sfarsitul webinarului Jonathan si-a prezentat oferte pentru a beneficia de consultanta personala si credeti-ma au fost multi care au optat pentru a continua dupa terminarea webinarului).

Pe scurt
Primul pas: vizualizare asteptari + identificare si prezentare probleme!
Pe mine m-a convins sa merg mai departe ascultand si urmarind, curioasa sa resimt “valoarea adaugata”.

Al doilea pas: prezentarea “de ce-ului”!
Convingator si de aceasta data pentru a continua sa il urmaresc.

“Stop Doing!” - relevant

Ezitam..prea des! Ia decizii si asumati-le! Alege directia si mergi spre ea cu placere! Pune pasiune in ceea ce faci!

How you really do that and make customers flock to wait in line to work with you?

Cred ca iti suna cunoscut si daca esti deacord – it’s bulshit!

Furnizeaza rezultate concrete clientilor care sa se finalizeze in vanzari! Value is good but not enough!

In final cateva mici sugestii:
1. A munci intotdeuna inseamna mai mult decat “a-ti asigura un trai” – decent de preferat!
2. Facem alegeri in fiecare zi si poti alege sa incepi sa construiesti, sa creezi ceva diferit prin ceea ce faci, prin munca ta.
3. Nu mai ezita la fiecare pas! Alege directia si “go for it”! Adauga pasiune, timp si incredere! Nu vei ajunge nicaieri daca nu te decizi!
4. Zi cu voce tare, cu hotarare si pasiune, in fiecare dimineata si seara, timp de 21 de zile, de 10 ori (e doar o sugestie) “I can CREATE!”

Sursa informatii pe: www.trail-blazer.net

Am sa vorbesc despre ceea ce cred eu si mi-ar placea sa vad si alte pareri. Este o simpla conexiune care s-a nascut in capul meu si se prea poate sa fie total diferita de a vostra. Incerc sa desenez o mapa, sa inteleg cum functioneaza.

Motivatia mea continua de a face lucruri noi, lucruri care imi plac, de a cunoaste si incerca experiente si provocari noi este alimentata de Curaj.

Increderea in mine, increderea mea in puterea schimbarii, increderea deplina in sensul fiecarei experiente prin care trecem naste Motivatia din mine.

Avand o Motivatie puternica, alimentata continuu de Curaj si nascuta din Convigeri, din Incredere, explica Perseverenta care ma ajuta sa continui, sa imi gasesc motivatia de fiecare data, sa imi adun curajul si sa am incredere in puterea si insemnatatea experientei.

Si cautand pe net acesta insiruire de cuvinte am gasit surprinzator o formula care mi-a dat un raspuns si mi-a placut la nebunie:

Innovation = Courage, Perseverance, Trust

Suflet – numai eu il vad …numai eu il stiu.. si incerc sa il inteleg…ma defineste

Scurt!..Atat am de spus..cuvinte putine, tresariri multiple!

Mi-am promis ca o sa am o viata frumoasa si ca am sa fac viata frumoasa a oamenilor din jurul meu.
Mi-am promis ca o sa plang atunci cand nu mai pot ca sa imi inteleg suferinta, frica, teama, nebunia.
Mi-am promis ca o sa rad cu gura pana la urechi de fiecare data cand am ocazia.
Mi-am promis ca o sa ma bucur de orice moment de bucurie, fericire pentru ca stiu ca depinde de mine cat de multa importanta ii acord, dau, ofer
Mi-am promis ca o sa zbor – o sa zbor cu gandul, o sa zbor prin ceea ce fac si ca o sa ii ajut pe altii sa zboare
Mi-am promis ca o aterizez de fiecare data unde mi-am propus indiferent de cate pene o sa pierd in zbor
Mi-am promis ca nu o sa zbor singura
Mi-am promis ca o sa excelez – si aici ma refer la cine sunt eu ca persoana- intreaga fiinta mea

Imi respect promisiunile! Mi-am promis ca o sa imi promit mai multe!

Ca sa il citesc din nou pe Viktor E. Frankl presupune “capacitate omului de a transforma in mod creativ aspectele negative ale vietii in ceva pozitiv si constructiv”

Unii afirma ca trebuie sa ai un motiv sa fii fericit, optimist si ca odata ce l-ai gasit devii automat fericit ( civilizatia americana).Oare?

Cautam un motiv sa ramanem optimisti in pofida “tragediilor personale”? Cautam un motiv sa fim fericiti sau fericirea?

O seara frumoasa,

Adelina

Am terminat acum ceva vreme o carte “Omul in cautarea sensului vietii” de Viktor E. Frankl- profesor de neurologie si psihiatrie la Universitatea din Viena dar cunoscut mai ales pentru experinta sa de 3 ani in lagarele naziste de la Auschwitz – experinta care a impartasit-o cu noi prin intermediul acestei carti.
Am tinut sa scriu pe blog nu despre sensul vietii ci despre sensul suferinitei..din perspectiva psihoanalistului.

Despre autor si carte gasiti usor detalii prin “gugalit”.

Din punctul meu de vedere este o carte care merita citita mai ales daca va plac ideile si scrierile cu tenta psihologica. Gasiti referiri la logoterapie iar ideea cartii se rezuma la convingerea sa asupra fatului ca motivarea fundamentala a omului este cautarea sensului vietii.

Eu vreau sa citez sau sa va zic cateva cuvinte despre sensul suferintei pentru ca atunci cei mai multi dintre noi uitam de noi…si intram in transa suferintei fara batranete…ca sa ii zic asa …

Cand am ajuns la capitolul “sensul suferintei” am scris mare cu creionul- “s-o vad si pe asta” nu ca nu as fi cautat intodeuna o explicatie mai mult decat un sens de fiecare data cand m-am aflat in aceasta ipostaza.

Viata are un sens…dragostea are un sens..de ce nu ar avea si suferinta? ..doar face parte din viata noastra…

Atunci cand incepi sa vezi in suferinta un sens, viata capata din nou sens pentru ca ceea ce conteaza/ te salveaza in acele momente de suferinta este sa transformi “tragedia personala intr-un triumf”, “o nenorocire intr-o realizare omeneasca”.

“Suferinta inceteaza sa mai fie suferintra din clipa in care isi gaseste un sens, ca de pilda sensul sacrificiului. De indata ce omul gaseste un sens pentru suferinta lui sau pentru viata sa in pofida sufderintei, el devine capabil sa o indure si nu ajunge la disperare.”

Iata si o formula: Disperarea= Suferinta – Sens

Si din nou ajungem la vorba ” it’s all about attitude”..fata de viata..suferinta..dragoste..semeni…situatii…

Omul este gata si sa sufere, cu conditia sa fie sigur ca suferinta lui are un sens.
De retinut ca suferinta nu este insa sub nicio forma necesara pentru a gasi un sens. Dar uneori cand aceasta este inevitabila ..sensul exista.

… “Cu alte cuvinte sensul vietii este unul neconditionat, pentru ca include si sensul potential al suferintei ce nu poate fi evitata…”

Daca va e mai usor …gasiti un sens in tot ceea ce faceti…pastrati-va o igena mintala bazata pe ideea ca omul trebuie sa fie fericit. Si contribuiti la asta pentru ca totul sta in atitudinea voastra. Iar sensul o sa il intelegeti mai devreme sau mai tarziu…just look for it!

E mai simplu asa nu?

Impartasesc cu voi aceasta “legenda”..”poveste”. Daca cineva stie sursa il rugam sa o impartaseasca.

“
De ce purtam verigheta pe al patrulea deget?
Intotdeauna m-am intrebat de ce verigheta se poarta pe al Patrulea deget.
Chinezii au o explicatie foarte frumoasa. Se spune ca fiecare deget al mainii reprezinta persoanele din
viata ta.
- Degetul mare reprezinta parintii,
- Aratatorul- fratii,
- Mijlociul – pe tine insuti,
- Inelarul reprezinta sufletul pereche si
- Degetul mic – copiii.

Acum aseaza-ti degetele ca in poza de mai jos si pune-ti mainile fata in fata, indoaie degetele mijlocii si
lipeste-le, apoi apropie varfurile celorlalte degete.

Incearca sa desparti degetele mari, care reprezinta parintii. Vei putea pentru ca destinul parintilor nu este
sa traiasca cu tine pentru tot restul vietii. Te vor parasi mai devreme sau mai tarziu.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti degetele aratatoare, care reprezinta fratii. Vei
putea pentru ca destinul fratilor este sa-si creeze propria familie si sa-si traiasca propriile vieti.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti degetele mici, care reprezinta copiii. Vei putea
pentru ca copiii vor creste, se vor casatori si isi vor trai propria viata.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti inelarele, care reprezinta partenerul de viata. Nu vei putea pentru ca destinul sotului si al sotiei este sa ramana impreuna pentru toata viata…”

Si am incalecat pe o sa…si v-am povestit asa

Mersi sis pt “sursa” de insiratie

Insa nu am gasit suficient timp, impuls, determinare sau un subiect pe masura revenirii… Iar motivul pentru care am incetat sa mai scriu nici nu mai conteaza.

De curand am lansat o mica campanie pe “Mess” …”cine ma iubeste sa dea buzz” . Suna foarte simplu si scopul statusului initial a fost unul la fel de simplu: sa vad reactie!
Cum imi schimb statusurile chiar si de mai multe ori pe zi, a fost o premiera ca pe acesta sa nu il schimb timp de o saptamana jumatate de cand am lasat campania.

Mecanismul la fel de simplu: eram propriul meu counter de buzzuri primite…pana la 50 nu se repetau..buzzul 111 primea o invitatie in oras la o portie de “Yammi yammi” cum i-am zis eu.

Am fost suprinsa sa vad ca lumea reactioneaza pozitiv la cuvantul “iubire” si asocierea intre acest cuvant si persoana mea a nascut reactii si afirmatii, implicit o gramada de buzzuri intr-un timp foarte scurt. Nu am sa trag concluzii pripite cum ca “lumea ma iubeste”;
Multumesc tuturor pentru buzzuri si persistenta si lui George (the winner) pt vigilenta!

Concluzia…. People just love to play…in love…with love

I’m back….jump jump